Ce este demența

Demența reprezintă o boală caracterizată printr-o deteriorare cognitivă globală, care implică un declin față de nivelul anterior de funcționare și care asociază o gamă largă de simptome psihice, psihologice și comportamentale. Funcțiile afectate în mod obișnuit îin demențe sunt: memoria, capacitatea de învățare, atenția, orientarea, calculul, limbajul, gândirea și judecata. Aceste tulburări ale funcțiilor cognitive sunt uneori precedate și aproape întotdeauna însoțite de tulburări ale controlului emoțional, modificări ale personalității, simptome psihiatrice (apatie, depresie, tulburări psihotice) și tulburări comportamentale.
Demențele sunt afecțiuni frecvente, riscul de îmbolnăvire peste 65 de ani este de circa 10%.
Peste vârsta de 85 de ani riscul poate atinge 46%.

Tipuri de demență
• Boala Alzheimer
• Demența vasculară (urmare a frecventelor accidente vasculare de diferite dimensiuni și localizări)
• Demența asociată bolii Parkinson
• Demența cu corpi Lewy
• Demențe mixte (degenerative – boala Alzheimer asociată cu boala cerebrovasculară sau boli sistemice, boli metabolice)
• Demența fronto-temporală
• Alte tipuri de demență secundară (vasculite sistemice, encefalite, meningite, traumatisme cranio-cerebrale, boli metabolice – diabetul zaharat, boli neoplazice, etc)

Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o boală degenerativă progresivă a creierului ce distruge gradat memoria, capacitatea de judecare, atenția, orientarea, comunicarea și efectuarea activităților zilnice. In timp ce boala avansează pot apărea modificări ale personalității, stări de neliniște, agitație sau agresivitate halucinații, idei delirante.
Simptome:
Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea manifestări minime până în faza avansată a bolii, alte persoane pierd capacitatea de a desfășura activități zilnice încă de la începutul bolii.
Persoanele care suferă de boala Alzheimer pot avea probleme de pierdere a orientării, pierderea capacității de a iniția anumite activități, probleme în a-și aduce aminte ce zi este sau ce au mâncat, recunoașterea persoanelor familiare. De regula familia nu observă primele simptome ale bolii, deoarece sunt schimbari ușoare de comportament și personalitate ce sunt considerate parte normală a îmbătrânirii. Cu timpul, aceste simptome se agravează în timp și încep să afecteze îndeplinirea activităților zilnice. Pe masură ce boala evoluează apar schimbări vizibile, persoana are dificultăți la citit, scriere și calcul, probleme de gândire logică, tulburări de dispoziție accentuate, dificultăţi în păstrarea echlibrului, dificultăţi de mers, stări confuzive. Persoanele pot pierde noțiunea timpului, pot să fie dezorientate, să nu iși dea seama unde sunt și să se rătăcească chiar și într-un loc cunoscut.

Investigatii
Daca familia sau prietenii suspectează o persoană că ar avea boala Alzheimer trebuie să apeleze la un medic specialist. Medicii specialiști recomandați sunt: medicul de geriatrie – gerontologie, medicul neurolog, medicul psihiatru. Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Cel mai adesea, sub tratament, starea pacientului se ameliorează.
Boala Alzheimer este diagnosticată în urma istoricului medical și examenului fizic. Adițional se fac examinări ale statusului mental și evaluarea stării de sănătate mentală. De obicei este indicat ca în timpul examinării să fie prezent și un membru al familiei sau o persoană apropiată pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vieții de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia și modificările de personalitate.


Evaluarea geriatrică standardizată
Presupune o discuție de aproximativ 2 ore pe care medicul o poartă cu bolnavul și familia acestuia, discuție care constă în următoarele:
• evaluarea istoricului medical al pacientului – foarte important în stabilirea cauzalității bolii de memorie (demența)
• examenul obiectiv pe aparate și sisteme cu stabilirea stării de sănătate prezente la momentul examinării
• evaluarea stării nutriționale
• evaluarea cognitivă – efectuarea unui număr de teste specifice care apreciază cantitativ prezența tulburărilor caracteristice bolii de memorie
• stabilirea necesarului de investigații de laborator și imagistice necesare precizării gradului de boală și a bolior asociate.
• definitivarea diagnosticului și stabilirea tratamentului adecvat, individualizat fiecarui pacient și al programului de reabilitare.
• Consilierea geriatrică a familiei – cuprinde date legate de bolile pacientului, stadiul bolilor și atitudinea pe care familia trebuie să o adopte față de pacient și de nevoile acestuia.

Tratament
In prezent, nu există tratament pentru vindecarea bolii Alzheimer. Totuși, există la ora actuală două clase de medicamente care pot ameliora simptomele și chiar încetini evoluția bolii. Acestea sunt susținute de un program național, eliberându-se gratuit cu aprobare de la Casa Natională de Asigurări.

1. Inhibitori de acetil-colinesterază:
• Donepezil (Aricept, Aricept Evess);
• Galantamină (Reminyl);
• Rivastigmină (Exelon).
2. Antagonisti NMDA – Memantină (Ebixa)

Sunt utilizate medicamente adjuvante:
• Cerebrolysin – utilizat în prevenție și în formele ușoare sau moderate de boală de memorie;
• Extract de Gingko Biloba – utilizat în prevenție și în formele ușoare și medii de boală de memorie;
• Medicație psihiatrică – în cazul formelor de boală de memorie cu tulburări de comportament;
• Vitamino-terapia și antioxidantele – utilizate în principal în preventie, dar și în formele ușoare de boală de memorie;
• Medicația patologiei asociate.

Daca aveți intrebări nu ezitați să ne contactați, noi vom raspunde

 

Acasa | Despre noi | Activitate | Ajuta si TU | Informatii utile | Contact